Scandalul ROBOR a adus în fața publicului o luptă feroce între Banca Națională a României și Consiliul Concurenței, două instituții care se opun în mod clar în privința responsabilităților și a interpretărilor legale privind manipularea ilegală a indicatorului. BNR a cerut explicații Consiliului Concurenței după ce cele mai mari 10 bănci din România au fost amendate cu 3,73 miliarde lei (710 milioane euro) pentru că și-au coordonat comportamentul în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR, încălcând astfel Legea concurenței și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Această amendă reprezintă cea mai mare sancțiune din istoria Consiliului Concurenței.
Amenzile uriașe și responsabilitățile neclarificate
Consiliul Concurenței a anunțat, într-un comunicat emis duminică, amendarea a 10 bănci cu sume în valoare totală de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro), pentru că și-au coordonat comportamentul în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. Printre cele mai afectate se numără Banca Comercială Română SA, BRD-Groupe Société Générale SA, Banca Transilvania S.A., ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București, Raiffeisen Bank România SA, CEC Bank SA, UniCredit Bank SA și altele. Cifrele exacte ale amendelor sunt următoarele: Banca Comercială Română SA a primit 577,36 milioane lei, BRD-Groupe Société Générale SA 412,47 milioane lei, Banca Transilvania S.A. 875,74 milioane lei, Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA) 85,03 milioane lei, ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București 405,91 milioane lei, Raiffeisen Bank România SA 442,49 milioane lei, Exim Banca Românească SA 96,49 milioane lei, CEC Bank SA 332,98 milioane lei, UniCredit Bank SA 431,03 milioane lei și Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA 28,1 milioane lei. Libra Internet Bank SA a fost amendată cu 45,86 milioane lei.
BNR susține, însă, că nu există o valoare corectă a ROBOR, iar acesta poate varia în funcție de condițiile pieței. Într-un comunicat emis în data de 11 iunie 2026, BNR a clarificat poziția sa privind decizia Consiliului Concurenței referitoare la activitatea bancară pe piața monetară. În ultima perioadă, în cadrul mai multor emisiuni televizate, precum „Sinteza zilei”, difuzată de Antena 3, în data de 2 noiembrie a.c., după ora 22:00, a fost reluată discuția referitoare la poziția BNR în privința anchetei Consiliului Concurenței legate de eventuala manipulare a indicelui ROBOR. În astfel de dezbateri, au fost readuse în atenția publicului o serie de aspecte, precum poziția BNR în privința indicelui ROBOR, fundamentele anchetei și declarația Guvernatorului BNR din data de 9 august 2022: „băncile au sărit calul în privința ROBOR”.
BNR pregătește un proiect de modificare a regulamentului
Pe de altă parte, BNR a pregătit deja proiectul de regulament pentru modificarea modalității de calcul a dobânzilor ROBOR în concordanță cu decizia Consiliului Concurenței, care a amendat băncile pentru înțelegeri în stabilirea indicatorului. BNR respinge interpretările potrivit cărora declarațiile guvernatorului Mugur Isărescu din august 2022 ar demonstra suspiciuni privind stabilirea ROBOR și susține că intervenția vizată a fost un instrument legitim de reglare a pieței. BNR cere Consiliului Concurenței explicații clare despre care prevederi legale ar fi fost încălcate, despre schimbul de informații între bănci și despre metoda folosită pentru a stabili „nivelul corect” al ROBOR, în condițiile în care regulile pieței monetare au fost respectate.
În contextul acestui conflict, românii cu credite variabile în lei, contractate înainte de mai 2019, se confruntă cu o problemă gravă: cum pot recupera prejudiciile suferite din cauza înțelegerilor ilegale dintre bănci. Proiectul de modificare a regulamentului poate oferi un răspuns, dar într-o formă care trebuie să fie clară, transparentă și echitabilă pentru toți cetățenii.
Muresan C